Schimbări propuse în domeniul editorial

A. Crearea unui program de mentorat pentru traducătorii începători, personalizat în funcție de genul literar abordat. Sub îndrumarea unui traducător experimentat, cei noi, având ca punct de pornire doar studii de specialitate sau certificate de competențe lingvistice, pot deprinde mult mai ușor regulile atât pentru o traducere corectă din punct de vedere gramatical și ortografic, cât și din punct de vedere stilistic, învățând cum să mențină stilul unui autor și să redea în mod adecvat atmosfera unei cărți.

B. Posibilitatea organizării unor întâlniri între traducător și redactor. De cele mai multe ori, după trimiterea unei traduceri, traducătorul nu mai are posibilitatea să vadă variantă finală pentru care s-a dat BT-ul (bun de tipar), pentru a vedea ce schimbări au survenit între timp. Această lipsă de comunicare naște o mulțime de controverse îndeosebi când romanul respectiv aparține genului fantasy sau science-fiction, din moment ce traducătorul este nevoit să inventeze termeni noi sau să găsească o variantă corespunzătoare pentru traducerea unor nume, fără ca forma finală să pară că ia în derâdere un anumit personaj (o problemă frecvent întâlnită la seria „Prima lege”, de Joe Abercrombie).

C. Organizarea de ședințe 1:1 între fiecare membru al unui departament și TL. Ședințe scurte, de 10-15 minute, de-a lungul cărora TL își poate da seama 1) cum s-au adaptat membrii de la munca la birou la munca de acasă, 2) ce probleme întâmpină, 3) ce nemulțumiri există în cadrul echipei și cum ar putea să le rezolve.

D. Angajarea unor colaboratori externi care să se ocupe de gestionarea conturilor de social media pentru colecții diferite. Pe lângă crearea unor noi locuri de muncă, în cadrul grupurilor editoriale, unde există 3-6 edituri și 10-15 colecții, este aproape imposibil ca un grup de 3-4 persoane să poată realiza lunar campanii de marketing diversificate, potrivite pentru fiecare gen literar în parte. Prin urmare, există numeroase asemănări, inclusiv la nivel vizual, care nu oferă o imagine reprezentativă/colecție.

E. Crearea unei platforme online dedicată exclusiv job-urilor din domeniul editorial, cu posibilitatea ca toți candidații să-și poată crea un profil online. Platforma ar putea fi un bun punct de pornire și pentru colaboratori; astfel, în momentul organizării unei campanii de marketing și promovare pentru un titlu publicat în avanpremieră pentru parteneri, reprezentanții editurilor ar avea deja o bază de date cu posibili colaboratori, chiar și temporari.  

F. Implementarea unui sistem intern de rewards & recognition, cu posibilitatea recompensării celor mai buni angajați prin garantarea accesului la diferite evenimente și workshop-uri specializate, prin achiziționarea de diferite licențe (în special pentru cei de pe departamentul grafic), prin oferirea un rol decizional în cadrul unui proiect de anvergură.

G. Crearea unor procese de recrutare transparente, fără a neglija importanța feedback-ului.

H. Elaborarea unui sistem de comunicare internă care permite informarea în mai puțin de 24 de ore a tuturor angajaților cu privire la schimbările aflate în curs de desfășurare sau luate în considerare. De cele mai multe ori, cu excepția persoanelor care dețin funcții de conducere, astfel de decizii sunt transmise doar când implementarea lor este aproape deja finalizată.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Related Post

ANALIZA SWOTANALIZA SWOT

O metodă eficientă pentru a obține o viziune asupra schimbărilor organizaționale care au loc în industria editorială este analiza SWOT, bazată pe istoricul editurilor vizate și a schimbărilor prin care