Industria editorială din Taiwan: un model pentru România

Conform unui studiu (Yeh- Yun Lin & Zhang, 2005) interprinderile mici și mijlocii din Taiwan sunt cele care asigură creșterea economiei, inclusiv cele din industria editorială, care pot deveni un model pentru editurile din alțe tări, inclusiv România.

Pentru a se adapta cu ușurință schimbărilor (sociale, economice, culturale) care intervin continuu în această industrie și pentru a-și asigura succesul, editurile din Taiwan, în special cele mici și medii, se bazează  pe rețele. În cazul de față, aceste rețele sunt definite ca un grup de actori care au conexiuni între ei. Actorul poate fi o organizație sau o persoană. Conexiunile se referă la diverse forme de colaborare, precum aranjamente contractuale (furnizori, acorduri de externalizare etc) sau acționariat ( participanți cu capital propriu, companii mixte, împărțirea proprietății dintre compania-mamă și companiile subsidiare). Aceste relații sunt definite ca relații de parteneriat, rețele sau alianțe strategice, care demonstrează cum rolul unei ierarhii bine inchegată este înlocuit de câteva rețele formate din actori organizaționali (Yeh- Yun Lin & Zhang, 2005).

Formarea acestor conexiuni este importantă deoarece ajută la creșterea eficienței prin reducerea riscurilor, reducerea costurilor de producție, creșterea flexibilității, îmbunătățirea procesului de învățare organizațională. De asemenea, aceste rețele permit evitarea concurenței directe, afectează structura acesteia și oferă anumite avantaje competitive. Mai mult de atât, datorită acestor relații se pot obține mult mai multe resurse.

Cea mai importantă concurență pentru editurile din Taiwan nu se regăsește în țara lor, aceasta fiind de fapt China și India, unde industria editorială este dezvoltată, bucurându-se de succes, datorită în mare parte a publicului foarte larg care vorbește mandarină sau hindi, conform anumitor statistici.  Pentru a obține avantaje competitive în fața acestora, editurile din Taiwan s-au înmulțit, majoritatea fiind companii mici. Aici, publicarea implică costuri mai scăzute față de alte țări. Un alt mare avantaj al acestor edituri este formarea conexiunilor despre care am vorbit, strategiile fiind constant adaptate și modificate în această industrie, scopul principal fiind obținerea avantajelor competitive (Yeh- Yun Lin & Zhang, 2005).

Editurile din Taiwan își creează aceste rețele având nevoi și obiective diferite. De exemplu, există edituri care vor să aibă parteneri pentru a-i ajuta în îmbunătățirea imaginii organizației și pentru îmbunătățirea interacțiunii cu angajații, alte edituri își formează rețele pentru înțelegerea clienților și îndeplinirea tuturor nevoilor ale acestora, în timp ce alte edituri vor să obțină din aceste parteneriate cât mai multe resurse (tehnologice, financiare, umane, informaționale etc).

O altă strategie de succes este „împrietenirea cu concurența”. Numeroase edituri din Taiwan s-au unit pentru a câștiga în fața competiției străine, acestea având concomitent o relație de cooperare și competiție.

Aceste parteneriate nu implică neapărat împărțirea clienților sau a costurilor, ci poate ajuta la identificarea problemelor existente în fiecare organizație și la găsirea unor strategii potrivite, companiile oferindu-și reciproc o critică constructivă. Există edituri în Taiwan care au format astfel de parteneriate, unul dintre rezultatele principale fiind creșterea pe piață a acestora (Yeh- Yun Lin & Zhang, 2005).

Având în vedere cele spuse, putem afirma că și editurile din România pot adopta astfel de strategii, pot încheia diferite parteneriate (firme sau indivizi) care să le ajute să-și întărească punctele slabe.  

Surse: Yeh- Yun Lin C, Zhang J (2005), Changing structures of SME Networks : Lessons from the Publishing Industry in Taiwan [Online] Valabil pe http://citeseerx.ist.psu.edu/viewdoc/download?doi=10.1.1.128.9436&rep=rep1&type=pdf [Accesat la data de 06.06.2021]

Despina Pandelea

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Related Post